ALEXANDRU JAKABHAZI, Premiul III, Melbourne, Australia

Alexandru Jakabhazi – Angel

Juriul celei de-a 7-a Bienală Internaţională de Gravură (7th International Drawing Biennale) din Melbourne, Australia, 2013, a acordat Premiul III lucrării Angel, semnată de graficianul timişorean Alexandru Jakabhazi – Marele Premiu fiind obţinut de Pawel Warchol din Polonia, iar Premiul II revenindu-i lui Irene Ferguson din Australia. Din România a mai participat Adriana Lucaciu, din Timişoara.

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.com/

 

URMA, simpozion de arte vizuale la Socolari (jud. Caraş-Severin)

Iosif Tasi–Tajó

Joi, 12 septembrie 2013, la Galeria Pygmalion, a avut loc vernisajul primei ediţii a simpozionului de arte vizuale din Socolari (judeţul Caraş-Severin), inițiat și organizat de Iosif Tasi–Tajó, expoziție intitulată generic Urma. Au participat: Vlad Corban, Gheorghe Fikl, Tiberiu Giucă, Gabriel Kelemen, Ştefan Kelemen, Adrian Moga, Dorel Manole Olteanu, Aurelian Scorobete, Tajó, Ioan Taşi și Ghiţă Vasile. Expoziţia a fost deschisă de Gabriel Kelemen. A fost cândva o tradiție obligatorie ca la fiecare sfârșit de an universitar, studenții plasticieni să-și încheie anul printr-o practică de studii / tabără de creație deobicei undeva la sat, în plein-air. În perioada anilor 1990-1996, odată cu reînființarea Facultății de Arte și Design din Timișoara, studenții de atunci și-au ales ca spațiu satele din imediata vecinătate a Oraviței spre sud, într-o zonă premontană a Munților Banatului cu peisaje deluroase, cu timp încremenit și liniște celestă, lipsite de tumultul specific urban, taman bune toate pentru inspirații creatoare. Primul artist care își cumpără o casă la Socolari este timișoreanul Iosif Tasi–Tajó, unde se și stabilește începând din anul 1998. Peste 2-3 ani, fapta sa rurală este urmată și de alți colegi, astfel încât în timp, mica localitate să primească apelativul de „sat al artiștilor”, aici locuind în prezent 20-25 de pictori, sculptori, muzicieni, regizori, actori, arhitecți și scriitori. Cu dorința de a lăsa o urmă artistică permanentă prin desfășurarea anuală a simpozionului la Socolari, la Timișoara sunt expuse lucrări de pictură, grafică și sculptură semnate de artiștii vizuali amintiți mai sus, cu specificul creativ al fiecăruia inspirat de satul amintit și împrejurimile sale.

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/

 

GRIGORIE MINEA

Joi, 12 septembrie 2013, la Muzeul de Artă Timişoara a avut loc vernisajul expoziţiei de sculptură, autor Grigorie Minea. Sunt prezentate publicului 32 de lucrări din bronz, piatră, fier și aluminiu realizate de-a lungul anilor de către Grigore Minea, născut în anul 1939 la Târgu Mureș și absolvent al Institutului de Arte Plastice din București (1964), expoziția neavând rol retrospectiv. Evenimentul este deschis de prezențele lui Adam și Eva, înalți și supli dar statici amândoi. Însă indiferent de materialul folosit, suprafața vibrantă a sculpturilor de mici dimensiuni crează sentimentul unei continue mișcări în spațiu și timp, în lipsa gravitației, cea mai edificatoare fiind lucrarea intitulată Zburătoare. Într-un registru mai liniștit și ordonat specific nostalgicilor meditativi, rămășițele unor obiecte necunoscute sunt depozitate într-o cutie compartimentată, în Cutia cu amintiri. Opera lui Minea este comparată adeseori cu cea a clasicilor, la care artistul își adaugă reperele personale de interpretare, motiv pentru care este considerat și unul dintre cei mai buni portretiști post-belici, un bun cunoscător al introspecției psihologice, așa cum privirea candidă a copilăriei este redată în figura finisată a Fetei cu basma. De altfel sculptorul este realizatorul unor cunoscute busturi în spații publice, precum Alexandru Tatos, Grigore Moisil, Ion I. C. Brătianu sau Mircea cel Bătrân (acesta din urmă împreună cu Aurelian Bolea), sau a unor statui precum Victorie la Sibiu, ori Monumentul păsărilor ucise de gripa aviară din București. A prezentat Ioana Beldiman: „Ion Frunzetti insista asupra calităţii sculpturii lui Grigorie Minea de a îmblânzi şi umaniza spaţiul geometric, raţionalizat al oraşului modern, printr-o infuzie de sensibilitate şi emotivitate autentice (...) centrată în jurul umanului, văzut mai degrabă în ipostaza sa armonioasă, echilibrată, aşa cum se întâmplă în cazul structurilor clasice, cărora Minea le aparţine tipologic.” – din comunicatul de presă MarT.

Vlad Ciobanu, Alina Simona Ion, Ioana Beldiman, Grigorie Minea

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/

LIVIU STOICOVICIU, Secţiunea de aur

Miercuri, 11 septembrie 2013, la Galeria Jecza a avut loc vernisajul expoziţiei Secţiunea de aur, autor Liviu Stoicoviciu, curatoare Ileana Pintilie: „Liviu Stoicoviciu este un abstracţionist consecvent cu principiile descoperite şi aplicate în artă încă de la începutul anilor 1970 (...) interesul său pentru geometrie, iar pasiunea pentru cercetarea apropiată de matematică l-a urmărit mereu de atunci până astăzi” – din comunicatul de presă. Matematic vorbind, noțiunea secțiunii de aur și numărul (raportul) său este cunoscut și definit încă din anul 300 î.C. de Euclid din Alexandria. Abia în anul 1830 este numit oficial așa, iar la începutul secolului XIX primește simbolul literei grecești ȹ (fi), ca fiind egal cu raportul a+b / a = a / b, sau cu numărul irațional 1,618033.... Construcțiile grafice ale lui ȹ în matematică, geometrie și arte plastice sunt redate prin așa numitele dreptunghiul de aur, spirala de aur, șirul lui Fibonaci. De altfel toți plasticienii introduc cu bună știință sau intuitiv un echilibru vizual „care îmbină unitatea cu varietatea dinamică” (R. Arnheim), calitatea compozițiilor fiind dependende de aura proporțiilor plăcute vederii. Inclusiv elementele din natură sunt supuse acestor principii grafice, confirmate și de artist: „Dacă prin vârfurile poligoanelor crescătoare din lucrările mele am construi nişte spirale, în ambele sensuri, ar rezulta nişte reţele florale, cu patru, cinci sau şase “petale”, care se rotesc şi cresc după modulul corespunzător poligonului respectiv”. Expoziția conține o sinteză retrospectivă și este puternic dominată de geometria poligoanelor regulate din care rezultă percepția unor monumentale vitralii celeste, ori a unor arabescuri ce se extinde permanent, ca o magie care te atrage hipnotic, iluzia optică a tridimensinalității fiind mult ajutată de cromatica elementelor constructive și decorative. O irezistibilă apropiere spre divin, precum și percepția raportului ȹ, un număr abstract. Despre lucrările expuse au mai vorbit Constantin Flondor, George Lecca și Ion Papuc.

Andrei Jecza, Constantin Flondor, Liviu Stoicoviciu, Georg Lecca, Sorina Jecza, Ion Papuc

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.com/