vineri, 18 iulie 2014

ELISABETH OCHSENFELD, După obcini


Joi, 17 iulie 2014, la Galeria Pygmalion – După obcini, autoare Elisabeth Ochsenfeld. Lucrările sunt inspirate de vizualizarea obsesivă a dealurilor la orice oră a zilei și înspre toate direcțiile, așa după cum și sunt ele panotate, precum o friză continuă, nesfârșită. Este ambientul geografic al satului bănățean Gărâna, atât de drag artistei. Figurativul este prezent atât cât permite autoarea să ridice linia orizontului, sub un cer de fiecare dată calm, fără nori și uniform cromatic. Cu excepția a trei tripticuri unde forma curbată a pământului este tratată pictural, în restul celor aproape 50 de obcine materia telurică devine semn grafic distinctiv, modelat decorativ și abstract, detaliile vegetației doar în tușe gestuale și hașuri grafice, cu perspective când monumentale când plonjate... Este o expoziție contemplativă, o călătoriei între cer și pământ și a observației constante până la (in)epuizarea motivului ales. 

A prezentat Mihai Plămădeală: „(...) Avem de-a face cu dealuri şi atît, reprezentate, cumva, în secţiune, după raţiuni exclusiv picturale, în nici un caz geologice. Nici un element figurativ nu tulbură compoziţiile, care trăiesc prin culoare, linii şi haşuri. Privitorul vede dealuri deoarece i s-a comunicat prin titlu că are de-a face cu dealuri; altfel, se află în faţa unor lucrări abstracte. (...)”.


Carmen Bayer, Mihai Plămădeală, Elisabeth Ochsenfeld


















VALERIU SEPI, a Sepi’art improvisation


Joi, 17 iulie 2014, la Galeria Helios – a Sepi’art improvisation, autor Valeriu Sepi, în prezentarea lui Robert Şerban și Petru Galiș. O învolburare extrem de dinamică cu trei cai, al treilea facând corp comun cu brațul unui personaj protector cu chip feminizat, toți patru la limita apocalipsei... Un triptic cu păsări (porumbei) invazivi în spațiul strâmt al amurgului, precum în cer așa și pe pământ... Un altul cu suprafețe compoziționale clar-obscure din care zvâcnește central chipul Isus-ului crucificat... Departe de idea improvizației, sunt lucrări care copleșesc expoziția prin dimensiuni și atmosfere create, celelalte lucrări având roluri secvențiale, studii ale corpului uman. Re-cunoscut prin activitatea sa muzicală în cadrul trupei timișorene Phoenix, proverbială prin sintagma „omului cu capra”, dar cu activitate plastică desfășurată preponderent în sud-estul Asiei timp de peste 30 de ani, la Singapore, prima expoziție personală după revenirea artistului la Timișoara relevă apartenența sa la o grafica monumentală monocromă, figurativ-ilustrată în prim-plan fără detalii în fundal, cu motive bestiare și trimiteri vagi spre mitologie. 


Petru Galiş, Robert Şerban, Valeriu Sepi