IULIE 2010

IULIE 2010

Sălile Muzeului de Artă din Timişoara fac parte din seria expoziţiilor itinerante Lucian Bernhard – Publicitate şi design la începutul secolului XX, prima retrospectivă a primului profesor de design grafic şi publicitate din Germania, pe numele său adevărat Emil Kahn (1883-1972), expoziţie organizată de Centrul Cultural German din Timişoara. Grafician, pictor, arhitect şi profesor de arte frumoase, Bernhard şi-a început creaţia în anul 1901, odată cu realizarea unui poster pentru o fabrică de chibrituri, continuând şi având mare succes cu ilustraţii şi coperţi de carte. A devenit în scurt timp cel mai important grafic-designer german, punând bazele Plakatstil-ului (afişul obiectiv cu puternic impact vizual). Deasemenea, a impus primele concepte de identitate corporatistă şi marketing realizând postere, reclame şi logo-uri pentru importante companii (Steinway, Franck, Manoli, Pepsi Cola, Bosch, Audi, Stiller), unele dintre ele fiind folosite şi în prezent. În anul 1923 se mută la New York, unde a fost preocupat şi de crearea unor noi tipuri de literă regăsite astăzi pe lista de fonturi din programele calculatoarelor: Bernhard (şi variantele sale), Lilli, Lucian, Negro.

Fotografii primite prin bunăvoinţa Muzeului de Artă din Timişoara.

În anul 1987 Academia de Ştiinţe din Heidelberg (Germania) a demarat un proiect care urmăreşte Calea Mătăsii spre India (şi parţial valea Indusului), unde răspunzătoare de materialul grafic al proiectului este Elisabeth Lili Ochsenfeld, artistă originară din Timişoara. Astfel, o parte din reproducerile după desenele încastrate în granitul stâncilor din Karakorum, Himalaya şi Hindi Kush au constituit nucleul unei inedite expoziţii tematice, generic intitulată Alegorii buddhiste, la Galeria Helios. Alăturate lor, o Călătorie fotografică în preajma Înălţimii Sale Dalai Lama, semnată de Tamara von Rechenberg şi proiectul internaţional itinerant al lui Thomas Matsuda – Prayer Flags – participanţii la acest proiect fiind artişti din toată lumea, aparţinători unei religii sau atei, printre care şi câţiva plasticieni timişoreni. După tradiţie, aceste drapele de rugăciune tibetane sunt panouri din lemn sau steguleţe din materiale textile în cinci culori, având înscrisuri şi imagini. Lăsate în bătaia vântului către toate colţurile lumii, ele nu sunt rugăcini destinate zeilor, ci simboluri ale gândurilor însoţitoare de pace, speranţă şi viaţă lungă adresate omului şi naturii. Elementul comun al varietăţii expoziţionale sunt panourile oranj intercalate între lucrări, culoarea dominantă a spiritualităţii himalayene.

For sale. Pe simezele Galeriei Calina, contrar tematicii alese (ceea ce constituie un paradox căutat), lucrările de gravură expuse nu îmbie defel dinamica pitorească a dialogului purtat direct între vânzător şi cumpărător. Pentru amândoi, reprezentarea anonimă a feţelor din lucrări lipsite de repere fizionomice, alăturate mulţimii palmelor, este tocmai ceea ce doreşte vitrina: umplerea ei. Cele două manechine vivante din vitrina Galeriei – graficianul Radu Buriac, autorul expoziţiei şi curatoarea Olivia Niţiş – îmbrăcate în tricouri albe, cu specificarea imprimării codurilor lor de bare: artist for sale, respectiv curator for sale, atrag atenţia asupra existenţei unui alt tip de dialog al artei. Prezentat în formula unui performance art, static, relaţia bivalentă este una conceptuală, cu intenţia punerii în drepturi a condiţiei fiecăruia. Nicidecum for sale.

Direcţiile de Cultură din judeţele Caraş Severin şi Timiş au organizat, la Galeria Pygmalion din Timişoara, expoziţia Simpozionul Internaţional de Sculptură în Teracotă – Terra (Kikinda, Serbia). Încă de la prima ediţie, desfăşurată în 1982, scopul Atelierului Terra a fost să instituie o bază educativă pentru tinerii artişti sârbi şi străini, cu intenţia impulsionării activităţii lor creative. Astfel, însumând de-a lungul anilor 375 de participanţi de pe cinci continente, colecţia cu o mie de lucrări de mari dimensiuni în teracotă cuprinde astăzi nume binecunoscute ale sculpturii contemporane. În expoziţia de la Pygmalion sunt prezenţi 25 de sculptori din nouă ţări (Egipt, Franţa, Israel, Italia, Japonia, România, Serbia, SUA şi Ungaria), cu lucrări predominant figurative.

Renaşterea Bănăţeană – supliment Paralela 45, 6 iulie 2010