IULIE 2010 - REMBRANDT

IULIE 2010

O expoziţie-eveniment

Muzeul de Artă din Timişoara a găzduit o expoziţie aşteptată cu mare interes de publicul timişorean: Rembrandt misticul – oglindit în gravura sa. Maestru al clar-obscurului, Harmenszoon van Rijn Rembrandt (1606-1669) este considerat unul dintre cei mai importanţi pictori din istoria artei, respectiv al barocului şi al apogeului din perioada Secolului de Aur olandez. A realizat numeroase portrete, nuduri şi scene biblice, iar autoportretele sale de-a lungul anilor reprezintă un jurnal biografic vizual plin de sinceritate. Pentru atenţia acordată condiţiei umane în tablourile sale, este numit „unul dintre marii profeţi ai civilizaţiei”. Stilul său a fost preluat de ucenicii şi discipolii lui, (Gerrit Dou, Govaert Flinkl, Carel Fabritius şi alţii), iar numeroase „rembrandturi false” circulă în comerţul de artă. O influenţă deosebită asupra operei a avut-o soţia lui, Saskia van Uylenburg, portretul ei regăsindu-se în multe din picturi. După moartea soţiei, succesul pictorului scade, iar lucrările sunt vândute pentru achitarea datoriilor. H. R. Rembrandt moare sărac, locul mormântului său nefiind marcat.

Cunoscut în special ca mare pictor, în creaţia lui Rembrandt sunt cuprinse şi numeroase desene şi gravuri. În expoziţia de la Muzeu pot fi vizionate 100 din cele 400 de gravuri realizate între anii 1628 şi 1665, în tehnica aquaforte şi a inciziei cu dăltiţa. Exemplarele originale tipărite în timpul vieţii artistului aparţin Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, majoritatea reprezentând donaţia colecţionarului academician arhitect Gheorghe Balş. Subiectele ilustrează etapele de creaţie ale maestrului, teme inspirate din Vechiul şi Noul Testament, portrete, autoportrete, nuduri, scene de gen şi peisaje. Se remarcă dimensiunile (foarte) mici ale imaginilor, acurateţea tehnică şi dezinvoltura detaliilor, expresivitatea portretelor şi atmosfera specifică picturilor sale, precum şi o fermecătoare reflectare a vieţii cotidiene olandeze.

Fotografii primite prin bunăvoinţa Muzeului de Artă din Timişoara.

Lucrare aflată în proprietatea Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti.

Renaşterea Bănăţeană – supliment Paralela 45, marţi, 6 iulie 2010