CIPRIAN CHIRILEANU : noiembrie 2010

Recentul eveniment de la Galeria Calina îi aparţine pictorului Romul Nuţiu. Denumirea expoziţiei este sinonimă cu titlul lucrării Piramida memoriei (Elan Vital II), o „construcţie” amplă şi etajată, aflată într-o permanentă mişcare circulară şi „locuită” de forme abstracte imaculate, tridimensionale. Pornind de la o lumină orientată spre ansamblul cinetic, câteva umbre dinamice sunt proiectate pe perete. Complexitatea conceptului plastic a fost transmisă în timpul vernisajului, caracteristic performance art-ului: autorul, urcat pe un podium, a dirijat virtual, cu ajutorul pensulelor, o simfonie a culorilor îndreptată spre albul iluminat al instalaţiei. Dealtfel întregul spaţiu al galeriei este transformat într-o instalaţie, simezele conţinând picturi (bidimensionale) cu tuşe spontane şi aerisite, cu trăiri intense, temperamentale, în care se regăsesc elemente memorate din formele ce compun construcţia piramidei şi argumentaţia cathartică a actului creator.

(Fotografie primită prin bunăvoinţa Galeriei Calina)

Renaşterea Bănăţeană – supliment Paralela 45, 4 noiembrie 2010

Începând din anul 2004, Uniunea Artiştilor Plastici din România, filiala Timişoara, omagiază principalele date istorice centenare care au marcat dezvoltarea oraşului bănăţean. Pentru anul 2010, instituţia mai sus amintită concentrează atenţia asupra a două evenimente expoziţionale definitorii, după cum urmează:
Uzina Hidroelectrică (sau Turbina, în denumirea ei scurtă), un monument de arhitectură industrială poziţionată la intrarea canalului Bega în oraş, a fost construită după un proiect semnat de Emil Szilard, inginerul-şef de atunci al Timişorii, arhitectura edificiului aparţinând lui Székely László. Este una dintre primele hidrocentrale din Europa şi prima centrală hidroelectrică de tip centrală-baraj de pe teritoriul actual al României, darea ei în folosinţă fiind amintită în 3 mai 1910. Astfel, în expoziţia de la Palatul Administrativ, având titlul generic Apa şi turbina – Semnificaţii simbolice, curatoriată de către criticul de artă Ioan Iovan, sunt prezentate 105 de lucrări de pictură, grafică, sculptură, tapiserie şi fotografie, semnate de 85 de plasticieni.

Următorul eveniment este semnificativ prin două criterii determinante. În primul rând prin atestarea centenară a clădirii din Parcul Rozelor unde s-au aflat, de-a lungul anilor, sediile Grupului de canotaj Regatta, apoi Autoclubul Regal Român, Institutul Social Român Banat-Crişana, Academia de Arte Frumoase (mutată de la Cluj), Şcoala pentru Construcţii şi, începând din anul 1955, filiala locală a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Într-o primă etapă, consemnarea a fost amintită la Galeria Helios în luna martie, gândită strict ca aniversare a unei clădiri cu zece ateliere de creaţie închiriate la tot atâţia artişti. Înţelesul integral al aniversării este desăvârşit ulterior, odată cu expoziţia Centenarul Casei de Creaţie (curator Claudia Mandi) la Muzeul de Artă, în octombrie a.c. În fapt, expoziţia poate fi privită ca fiind a primului nucleu de artişti membri UAP găzduiţi de filiala locală, parte din întregul breslei. Cuvântul de deschidere a aparţinut criticului de artă Ileana Pintilie care, în cartea sa Timişoara între tradiţie şi modernitate, aminteşte următoarele: „În 1957, sosesc, la Timişoara, primii absolvenţi ai proaspăt infiinţatelor Institute de Arte Plastice din Cluj şi din Bucureşti (...) Toţi aceşti tineri erau formaţi în alt spirit, mai apropiat de contemporaneitate, astfel încât, prin opera lor, ca şi prin eforturile lor teoretice, pătrunde în şcoală un suflu nou”. Din acel an, cele zece ateliere au aparţinut plasticienilor, deopotrivă creatori şi/sau pedagogi: Klara Bíro Jecza, Aurel Breilean, Eugenia Dumitraşcu Luca, Hildegard Fackner Kremper, Franz Ferch, Karola Fritz, Victor Gaga, Octavian Ilica, Peter Jecza, Marion Jilcu, Adalbert Luca, Simion Lucaciu, Vasile Pintea, Ina Popescu, Mihail Vîlsan şi Xenia Eraclide Vreme, majoritatea dintre ei trecuţi deja în nefiinţă; în prezent, studiourile sunt deţinute de Virginia Baz Baroiu, Lidia Ciolac, Constantin Flondor, Remus Irimescu, Octavian Maxim, Romul Nuţiu, Béla Szakáts, Dumitru Şerban, Viorel Toma şi Leon Vreme.