joi, 29 noiembrie 2012

DELIA CORBAN şi VLAD CORBAN - Între cer şi pământ

Alexandra Titu, Vlad Corban, Delia Corban, Călin Petcana


Marţi, 27 noiembrie 2012, la Calpe Galery – vernisajul Între cer şi pământ, expoziţie Delia Corban (sculptură) şi Vlad Corban (desen). 

„Tot cee ce părăsește atelierul Deliei Corban este impregnat, și în concepția formală și în suprastructura literală, de valorile sacrului. Obiectele sale de bronz, de lemn sau de ipsos ascultă de un program care le determină conformația, în imediată stare de comunicare cu o sarcină spirituală. (...)”, notează Alexandra Titu în catalogul expoziției. Lemnul este sculptat în diverse forme simple și expuse ca atare, așa cum sunt lucrările pe orizontală în Toaca, și pe verticală în Creștinare, respectiv cele două direcții ale crucii creștine. Uneori lemnul este atât de șlefuit încât devine suport conceptual pentru înscrisuri sau decorațiuni simbolice (pre)creștine. Poate cu cel mai mare impact vizual este caligrafia chirilică dantelată de pe forma pernelor din lemn cu ușoare adâncituri - precum o invitație pământeană de a-ți așeza ușor capul privind spre cer - ce amintește de liniștea omniprezentă a divinului și prezența Lui. „Vlad Corban își focalizează imagistica actualului ciclu aparent peisagistic, dar având ca nucleu semantic metamorfoza, ca proces natural și ca proces cultural din arealul fantasticului – în fecunditatea ambiguă a bălții, spațiu al interpretărilor dintre apă, aer și pământ, mediu al luminozității filtrate de cețuri, al intunecimilor transparentizate de lumina difuză. (...)” – Constantin Prut, din același catalog. Mai dinamic compozițional și plin de evenimente vizuale sunt desenele figurative monocrome. Portrete, obiecte, animale, pești, păsări sau insecte, cu valențele lor simbolice, sunt evidențiate prin linii transparente întrețesute și fundaluri asemănătoare clarobscurului renascentist. Metamorfozele invocate în comentariul critic de mai sus sunt întreținute de elementul majoritar repetitiv – peștele, dar repoziționat diferit: corpul imaterial al unui pește cu două cozi, sau  o coadă de pește fără corp la care îi este alăturat un profil uman, sau prezența unei cozi camuflat de mai multe chipuri umane desenate. Per ansamblul, Între cer şi pământ este o expoziție în tandem, complementară prin titlu, concept și formule de prezentare. 



















http://ciprianchirileanu-art.blogspot.com/


sâmbătă, 10 noiembrie 2012

BARRIQUE ART, ediţia a II-a



La Muzeul de Artă a avut loc vineri, 9 noiembrie 2012, vernisajul expoziţiei Barrique Art, ediţia a II-a, reunind o serie de butoaie de vin transformate în opere de artă, de către Sorin Bijan, Delia Corban, Suzana Fântânariu, Jákabházi Alexandru, Adriana Lucaciu, Rafael Matiaş, Radu Mihăilesc, Nágy Attila, Sorin Nicodim, Bogdan Nueleanu, Bogdan Raţa, Cristian Sida, Nada Stojici, Luigi Varga, Pavel Veres (toţi, din Timişoara), Mihai Chiuaru, Aurel Stanciu şi Gheorghe Zărnescu (din Bacău), Zamfira Bîrzu şi Sorin Purcaru (din Iaşi), Marius Bacriu (Lugoj), Nedim Hadziachmetovici (Negotim, Serbia), Simion Moldovan (Reghin), Liviu Nedelcu (Focşani), Alexandru Pasat (Cluj), Adrian Sandu (Arad), Szábo Csába (Odorhei) şi Mihai Zgondoiu (Bucureşti).
Inedita expoziţie cu butoaie face parte din cadrul proiectului Arta la frontieră. Frontiera artelor, fiind completată pe simeze de 63 de lucrări de pictură semnate de Dacian Andoni, Marius Bacriu, Călin Beloescu, Sorin Bijan, Zamfira Bîrzu, Horia Bojin, Ştefan Călărăşanu, Adrian Chira, Mihai Chiuaru, Dana Constantin, Delia Corban, Vlad Corban, Viorel Cosor, Levente Csátlos, Gopal Dagnogo, Miron Duca, Emil Dumitraş, Maxim Dumitraş, Suzana Fântânariu, Fikl Gheorghe, Nedim Hadziahnetovic Maffa, Adrian Ioniţă, Alexandru Jákabházy, Koteles Robert, Adriana Lucaciu, Marcel Lupşe, Rafael Matiaş, Camil Mihăescu, Doina Mihăescu, Liviu Nedelcu, Ion Nemţoi, Sorin Nicodim, Dan Palade, Ştefan Pelmuş, Mihai Perca, Sorin Purcaru, Constantin Răducan, Beata Rostas, Cristian Sida, Nada Stojici, Iosif Stroia, Liviu Suhar, Tajo, Vică Tilă Adorian, Sema Topac, Varol Topac, Carol Turner, Ugron Reka, Ştefan Luigi Varga, Ioan Pop Vereta, Pavel Veres, Aurel Vlad, Victor Vulpe, Gheorghe Zărnescu şi Dani Madlen Zărnescu – un proiect susţinut de Fundaţia Herczeg. A prezentat Marcel Tolcea.


Andrei Herczeg (Marcel Tolcea, în fundal)
  





vineri, 2 noiembrie 2012

LIDIA CIOLAC - 2 noiembrie 2012



„Anunţǎm cu profundă durere şi tristeţe, cǎ eminenta graficiană Lidia Ciolac (1933-2012), personalitate marcantă a vieţii artistice timişorene, fostă  profesoară a Facultăţii de desen din cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani şi a Liceului de artă din Timişoara, în dimineaţa zilei de 2 noiembrie 2012, după o lungă şi grea suferinţă, a trecut la cele veşnice, lǎsând în urma ei o operǎ solidă, importantă şi extrem valoroasǎ (...) Condoleanţele familiei îndurerate. Să-i fie ţărâna uşoară! Odihnească-se în pace!” – din comunicatul Consiliului de Administraţie al UAP Timişoara. 

Imediat după studiile universitare (1968), participă la majoritatea evenimentelor organizate de UAP din România, sau la diverse expoziții de artă românească în străinătate  și bienale internaționale (URSS, SUA, Italia, Bulgaria, Spania, Norvegia, Iugoslavia etc), precum și susținerea a numeroase expoziții personale în țară și străinătate (Elveția, Germania, Japonia). În anul 1986 a realizat lucrarea monumentală Aviația română de la Aeroportul Internațional Timișoara, împreună cu Romul Nuțiu, fiind onorată cu numeroase premii și distincții, printre care și Ordinul Național „Pentru Merit în grad de cavaler, în anul 2002. Tematicile ilustrației figurative cu accente spre fantastic, de la începuturile graficii (peniță, tuș, laviu, acuarelă) și gravurii Lidiei Ciolac, au fost transferate treptat și definitiv spre anii 1980 într-un registru abstract cu porniri desprinse din dicteul automat, dezvoltând un stil original de transparențe oarecum stăpânite, dar pe cât de extrem de flexibile în formele rezultate, pe atât de impecabil realizate prin acuratețea lor tehnică. Compozițiile plastice sunt alcătuite preponderent din rețele de linii și suprafețe ritmate (a)cromatic, asemănător traseelor întortocheate și nesfârșite ale labirinturilor, pe fundalul alb al hârtiei (Anatomii imaginare, Migrația hieroglifelor), fundal devenit negru sau colorat în ultimele perioade de creație. 

Fotografia de mai sus este de la ultima expoziţie personală Lidia Ciolac, la Galeria Triade, Timişoara 2009. Detalii, la: http://ciprianchirileanu.blogspot.ro/2009_07_01_archive.html