VIOREL COSOR, verde.crud

Marţi, 27 ianuarie 2015, la Galeria Calpe, a avut loc vernisajul expoziţiei verde.crud, semnată de Viorel Cosor, în prezentarea lui Ciprian Radovan. Și dacă-mi este permisă intervenția subsemnatului:

„- Nu pune Verde!

- Nu, atât cât trebe’!”...

Titlul expoziției se asociază inevitabil cu tot verdele din lume, de la cel primordial din natura primăvăratică, la cel pictural, direct din tub, sau în amestec cu altă culoare sau alăturată ei. Există mai multe aparente contradicții în lucrările expuse. În primul rând integrala cromtică a expoziției nu este dominată de verdele anunțat, nuanțat de altfel. Adevărata dominanta cromatică aparține nuanțelor pământii, suportul conceptual și natural al picturilor. Apoi, ca o trecere lină dar cu forțe senzuale, gestualismul dinamic din prim plan este preluat de spațiul static și imponderabil din fundal. Și nu cele din urmă, suprafețele sunt tratate grafic astfel încât multe din detaliile picturale fac trimitere la imagini reale, deși nu sunt. Învolburarea vântului și vegetație mișcătoare printr-un gard, patrupede sau alte animale fantastice prinse de cer, măști și siluete ascunse prin secvențe de film, înscrisuri frugale cu înțelesuri subtile, vagi și intuitive împărțiri ale spațiului prin perspective aeriene...

„O admirabilă demonstraţie, prin concentrarea extremă a viziunii şi expresiei pictografice, de raţionalism şi luciditate analitică în structurarea compoziţională a tabloului (în fapt mari desfăşurări parietale evocând suflul şi monumentalismul picturii ad fresco) şi, totodată, de pasionale impulsuri poetice gestuale. (Corneliu Antim)” – extras din comunicatul expoziţiei.

Viorel Cosor, Ciprian Radovan, Călin Petcana

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.com/

 

CONSTANTIN FLONDOR, Fulg de nea

Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, la Galeria Jecza, la vernisajul Fulg de nea, autor Constantin Flondor, cu lucrări de pictură, fotografie, însemnări şi obiect, în prezentarea lui Mihai Sârbulescu. Oare cine nu a privit tihna cerului și joaca fulgilor de nea cernuți pe obraji, iarna? Americanul Wilson Alwyn “Snowflake” Bentley (1865-1931), este primul om dedicat studiului fulgilor începând cu anul 1885, atunci când realizează prima fotografie (pe plăci de sticlă) al unui cristal de gheață. În anul morții sale reușește să publice o monografie cu 2500 de imagini, Snow Cristals, suportul concluziei sale acceptată și azi, cum că oricare doi fulgi de zăpadă niciodată nu sunt identici. Ulterior, în urma studiilor de laborator realizate de fizicianul japonez Ukichiro Nakaya (1900-1962) începute în anul 1933, acesta identifică 41 de tipuri morfologice ale fulgilor de nea publicate în lucrarea Snow crystals: Natural and Artificial din anul 1945. În fapt, forma unui fulg se bazează pe noțiunea de fractal, noțiune introdusă de Benoît Mandelbrot (1924-2010) în 1975 și definit ca un fragment geometric (aproape) identic cu forma generală din care face parte. Descrierea unui fractal este amplă în sine, dar poate cea mai concludentă caracteristică este cea în care odată generat, lungimea conturului se mărește la infinit în timp ce aria îi rămâne constantă, iar cel mai cunoscut exemplu este așa numitul fulg al lui Koch, Helge von (1870-1924), enunțat încă în 1904... Revenind la expoziție, fulgii lui Flondor se împart în două mari grupe complementare: una geometrică, cu rol documentar, oarecum rece, precum anotimpul lor. Cealaltă, una meditativă, oarecum caldă, precum obrajii pictorului. Una introspectivă, cealaltă expansivă. Analitic și poetic. Fulgul de nea, primul subiect filosofic al copilăriei dominat de alb, mult alb...

„Din cer cern fulgii de nea! De sus, din cer. Pe cer norul se cerne. Floarea de măr, ca toate florile acestei frumoase lumi, soarele şi luna, stelele, ziua şi noaptea, toate se cern, asemenea şi vieţile noastre. Cernerea este cucernicie, veşmânt alb, pentru Tinu. (...)” – extras din pliantul expoziţiei, in memoriam Ştefan Bertalan.

Mihai Sârbulescu, Constantin Flondor, Sorina Jecza 

 

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.com/