Joi, 25 iunie
2015, la Galeria Helios a avut loc vernisajul expoziției Dulceața de cireșe amare, autor Victor Gingiu. În fiecare din lucrări, majoritatea în print
digital, fundalul este cel care atrage atenția, fie el peisaj natural, fie colțul
sau peretele înfundat dintr-o cutie-încăpere fără perspective, fără geamuri sau
uși în majoritatea cazurilor. De fiecare dată în prim plan își face prezența un
personaj, feminin sau masculin, însă cele mai pregnante percepții sunt pustietatea
suprarealistă a compozițiilor, levitația onirică a personajelor și aspectul
artificial al tehnicii. Câteodată apar ambele genuri, femeia și bărbatul ca
două cireșe amare precum un șablon perfid al relației de cuplu eșuată și dansul
singurătății lor în doi. Nimic nu se întâmplă și nu are sens. Poate o ușoară
nostalgie a trecutului, cu tăcerea și inerția caracteristică picturii
prerafaeliților. Sunt precum fantomele,
arătări impersonale bine camuflate în fundalurile decorative ale imaginilor.
Singura „dulceață” este cromatica vibrantă și expresionistă a spațiului virtual
cu clinchete de metal fără ecou.
Postări
