IONEL POPOVICI

În data de 28 iunie 2012, la Galeria Helios a avut loc vernisajul artistului plastic român din Pancevo (Serbia), Ionel Popovici, absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, în clasa maestrului Corneliu Baba (1969-1973), un eveniment organizat de Uniunea Artiştilor Plastici filiala Timişoara, în colaborare cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Serbia). 

Ionel Popovici (la microfon)

Ca gen artistic, expoziția de pictură este dominată de reprezentarea unei multitudini de portrete (busturi), împărțite pe două subiecte distincte. Unul mai dinamic și lipsit de claritatea detaliilor, asemănător eboșelor, în ciclul Pan (În imagini întruchipatu-s-au fiii lui Pan), cu interpreți de jazz ai căror mișcări deosebit de expresive ale trupului sunt date de instrumentul la care cântă, spre exemplu în Atingerea văzduhului (la flaut), Pizzicato (la violină), Ținută impetuoasă (la clarinet), sau  Acordeonistul, Saxofinistul ori Trombonistul etc, și cu sugestia aflării în mijlocul publicului, cântând împreună. Celălalt ciclu, mai static și mai sobru, cu o cromatică unitară și cu accent pus pe reprezentare mai degrabă documentară decât cea de introspecție psihologică, prezintă portretele unor scriitori români din Banatul sârbesc: Mihai Avramescu, Olimpiu Bala, Ion Bălan, Cornel Bălică, Mihai Condali, Simion Drăguţa, Ioan Flora, Radu Flora, Ion Marcoviceanu, Miodrag Miloş, Vasco Popa, enumerarea este completată de figura frământată și melancolică a lui Nichita Stănescu, trecut de prima tinerețe, poetul din România foarte apreciat în Iugoslavia încă din anii 1960, și un prieten sincer al poporului sârb.

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/

CIPRIAN RADOVAN

 

Luni, 11 iunie 2012, la Galeria Calina a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură intitulată Transornamental, autor Ciprian Radovan: „Toţi criticii, scriind sau vorbind despre pictura mea, indiferent de variaţiile viziunii, au folosit cuvintele „ornament” si „ornamental”. Acum eu spun dincolo de ornament, propunând tranşant, oarecum autoimpus, restrictiv şi programatic, chiar structuri ornamentale pure, în concepţia mea de acum cu semnificaţii şi finalităţi nondecorative”, a declarat artistul. 

 

Ciprian Radovan, Alina Cristescu

Lucrările din expoziție au darul de a transpune privitorul într-o călătorie onirică timp de mai bine de trei ani de zile, bogată în nopți de poveste, mai precis de basme, exact 1001. Câte pătrate/ dreptunghiuri mici decorative pe margini sau pe întreaga suprafață a tabloului, atâtea arabescuri cromatice și atâtea nesfârșite covoare purtate de vântul imaginației narative, precum tușele colorate scurte sau linii șerpuitoare conținute dincolo de ornament. Dincolo de povești. Aproape la fiecare din picturile expuse apare central, pe un fundal închis, motivul discului solar, ceea ce face călătoria mai tentantă, mai lirică spre metafizic. Nimic surprinzător!, cerul nocturn e atât de aproape și totodată atât de departe de noi, mai mult sau mai puțin un ornament-ornamental decorativ, dar mai mult trans-cendental.

 http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/

DAN TOMA

Vineri 1 iunie 2012, la Galeria Helios (UAP Timişoara), s-a desfășurat vernisajul expoziţiei Sharp memories from nowhere, semnată de Dan Toma. 

Dan Toma, Adriana Babeţi, Ioan Szekernyes

În majoritatea picturilor, precum Organikspace Guarding Organic Place In Organic Space, The White Mountain, From Nowhere și altele, inclusiv în lucrarea omonimă cu titlul expoziției, apare personajul călător-singuratic, o umbră contemplativă perfect camuflată compozițional și cromatic în conturul unei stânci, în coama dealului sau la adăpostul unei prăpastii. Lipsit de detalii, spațiul peisajelor devine fantastic, cu vădită predilecție spre melancolia picturii romantice, simboliste sau a Școlii de la Pont Aven (Les Nabis), înrudite toate între ele. Din care spectatorul devine empatic cu personajul impersonal introdus, aflat în răgazul dintre reamintirea evenimentelor petrecute și de momentul decizional al acținilor viitoare. Clar-obscurul dominant este asimilat de necunoscut prin silueta exaltată al pictorului-personaj aflat în fața șevaletului, încolăcită de fundalul său furtunos și expansiv din My Way, sau, mai interiorizat, prin fundalul scenografic al unei săli monumentale fără acoperiș și bălți pe podea, un trompe l’oeil al ceremoniilor ambientale post-decadente cu o ușoară doză de persiflare, în My Studio. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Adriana Babeţi. 

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/

IOAN IACOB

Prezentatată de Marcel Tolcea, Muzeul de Artă Timişoara găzduieşte de vineri, 1 iunie 2012, expoziţia Prima Lux, Prima Nox, al pictorului Ioan Iacob. 

Constantin Flondor, Marcel Tolcea, Ioan Iacob

Născut în Biertan (Sibiu), artistul emigrează în Germania (1975) și absolvă Institutul de Artă din Düsseldorf, localitate unde se și stabilește. A expus în Germania Belgia, Israel, iar în România la Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, la Cluj, Sibiu și Constanţa. Este creatorul unei picturi figurative cu un unic centru de interes focalizat pe prezența unui singur element figurativ, fie el personaj, animal sau obiect, sau în naturi statice. Și, prin simplitatea compoziției și al fundalului aerisit, de regulă monocolor, în mod contradictoriu, imaginile devin eficient de abstractizate fără ca acest lucru să domine la prima vedere. Modul personal de a integra conturul difuz în fundal amintește în mare măsură de pictura evanescentă a lui William Turner, dar într-o viziune cromatică mai expresionistă din care răzbate o stare latentă de neliniște, de așteptare permanentă, de cineva aflat în preajmă, în afara suprafeței pictate. Sau din fundal, de sub grosimea pigmenților, în orice moment poate țâșni ceva abstract și „necunoscut” gata să surprindă introspecția privitorului, fie ziuă (lux), fie noapte (nox).   

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/

PEISAJE, din colecţia Brukenthal, Sibiu

La Muzeul de Artă Timişoara a avut loc vineri, 1 iunie 2012, vernisajul expoziţiei Peisagişti germani şi austrieci din secolele XVII-XIX din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu, curatori Valentin Mureşan (Sibiu) şi Marius Cornea (Timişoara). După o perioadă petrecută la Viena, timp în care își formează o nucleul colecției sale de artă, baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) se întoarce în rândul comunității săsești la Sibiu unde și începe construcția unui palat în stilul barocului târziu. După moartea baronului, Palatul Brukenthal este transformat în muzeu încă din anul 1817, accesul publicului fiind deschis până în prezent. Lucrările sunt semnate de germanii Max. Josef Schinnagel, Anton Faistenberger, Christof Ludwig Agricola, Johann Christian Brand, Christian Hülfgott Brand, Francesco Casanova (fratele aventurierului amoros Giacomo Girolamo Casanova), respectiv austriecii August Behrendsen, Ludwig Hans Fischer, Hans Graf, Joachim Franz Beich, Johann Gabriel Canton, precum şi câţiva anonimi, printre care şi un Anonim transilvănean secolul al XVIII, autorul ultimului portret ad vivum (aprox. 1800) al lui Brukenthal.

Marius Cornea, Valentin Mureşan, Alexandru Sonoc, Marcel Tolcea

Fotografii © Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu

Anonim transilvănean secolul al XVIII – Baronul Samuel von Brukenthal

Francesco Casanova (1727-1805) – Discuţie la râu

Anton Faistenberger (1603-1708) – Peisaj cu arbori

Max. Josef Schinnagel (1694-1761) – Drum în pădure

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/



CIPRIAN CHIRILEANU, Umbra, 2012

Începând cu data de 31 mai 2012, Galeria Mansarda a Facultăţii de Arte şi Design Timişoara, găzduieşte expoziţia doctorală, parțial retrospectivă, intitulată Umbra, semnată de Ciprian Chirileanu (!!!).

O cronică „incomodă” pentru mine, trebuind să prezint și să scriu despre propria-mi expoziție aici pe blogul cu același nume. De altfel am evitat, din considerații cel puțin deontologice, să scriu pentru Reneșterea Bănățeană despre o altă personală avută la Timișoara, Înconjurat de iarbă, în 2009 – detalii la http://ciprianchirileanu-art.blogspot.com/2011/06/inconjurat-de-iarba.html  și

Totuși, în primul rând sunt artist vizual, și mai apoi cronicar vremelnic, oarecum întâmplător. Am mai amintit despre asta într-o postare mai veche.

Mă voi rezuma doar la o scurtă prezentare conceptuală, evenimentul având și o componentă retrospectivă. Așadar, Umbra este o expoziție tematică împărțită în două etape creative ample. Prima etapă prezintă proiectul 980199 Incursiuni, definit prin introspecțiuni din zona psihologiei atribuite omului și relației cu umbra sa, în care sunt incluse expozițiile desfășurate în spațiile neconvenționale din Penitenciar 1998, Peșteră 2001 și Aeroport 1999. Lucrările sunt realizate în tehnicile tradiționale ale gravurii: aquaforte, aquatinta, ac rece, linogravură, monotipie. Dispersat cronologic, proiectul acestei etape este finalizat integral în sălile (ultra)convenționale ale Muzeului de Artă Timișoara în 2002 – detalii la http://ciprianchirileanu-art.blogspot.com/ , postările de început. A doua etapă, Umbra și tifonul, este definită de proiectul Înconjurat de iarbă 2009 http://inconjuratdeiarba.blogspot.ro/ , pornind de la unele texte scrise de mine (scurte povestiri cu intenții îndreptate spre zona metafizică), în care măștile, dar mai ales corpul personajelor din tifon, devin suportul tehnicilor de gravură folosite, tradiționale și experimentale (hidromonotipie). Instalațiile cu personaje, înconjurate la propriu de iarbă (gazon) așternută pe podeaua galeriei Helios au fost expuse in situ, in-door. Ulterior și out-door, proiectul fiind dezvoltat în același an în cadrul taberei Spații citate de la Tescani, jud. Bacău și sub forma unor Spirite la Festivalul Plai de la Timișoara, dobândind caracteristici asociate cu land-art. Detalii la http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/2012/07/umbra.html

http://ciprianchirileanu.blogspot.ro/2012/06/ciprian-chirileanu.html

 

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/

ION IANCUŢ

La Calpe Gallery a avut loc miercuri, 30 mai 2012, vernisajul expoziţiei de sculptură şi pastel, Antropomorfii, autor Ion Iancuţ (Bucureşti). În deschidere, a prezentat Constantin Prut:

Constantin Prut, Ion Iancuţ, Călin Petcana

Elementul antropomorf, mereu prezent în creaţia lui Ion Iancuţ, nu apare din dorinţa de a dezvălui amănunte particularizatoare, care să funcţioneze sub zodia portretisticii, în care domină intenţiile mimetice. Mult mai importantă i se pare artistului să plaseze forma sculpturală (în general, elemetele demersului artistic, aparţinând regimului volumetric, discursului pictural sau grafic) în punctul central al unei discuţii despre om, despre condiţia umană, în perspectivă existenţială şi filozofică. (...)”. 

Există în lucrările lui Iancuț o varietate a ipostazelor cotidiene unde dominanta anecdotică este redusă la o simplă prezență umană, de regulă singulară. Uneori îi este asociat un alt personaj secundar, acesta din urmă urcând pe corpul său (zona membrelor inferioare), așa după cum este prezentată sculptura de pe afișul expoziției – Tată și fiu: privirile ambilor contopindu-se într-o înțelegere reciprocă numai de ei știută, oarecum independente dar și protectoare, și subordonatoare. Alteori personajului principal îi este alăturat diverse elemente figurative realiste, chiar hazlii, așa cum este surprinsă postura aproape intimă a Mâncătorului de pepene, în varianta sculpurală sau în varianta pastel. Ori mai suprarealist, unde capul omului este încadrat de silueta unui pește, în Iona. Sau mai abstract, cu silueta resemnată a călărețului în Inorogul de seară. Inclusiv în atmosfera metafizică și conotațiile ei simbolice din Vânzătorul de Timp. Și alte ipostaze... Universul lui Iancuț ni se prezintă ca o lume tăcută în care imaginarul arhaic (antropomorf) devine un spectacol continuu al condiției umane și al lucrurilor banale dar pline de candoare, fie el rege sau om simplu. 

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/

ŞTEFAN BERTALAN

În data de 30 mai 2012 s-a vernisat la Muzeul de Artă o mult așteptată expoziție personală (parțial retrospectivă) Ștefan Bertalan, sub genericul Lucrări din colecţia Muzeul de Artă Timişoara semnate de artist. 



Hunedorean prin naștere dar activ la Timișoara, s-a (auto)exilat la Sibiu în anul 1982, mai apoi în Germania, în cele din urmă reîntorcându-se în orașul consacrării sale profesionale  – Timișoara. Fost pedagog la Liceul de Arte și la Facultatea de Construcții, membru fondator al primului grup experimental din România 111, ulterior membru al grupului Sigma, ambele de sorginte constructivistă, Bertalan devine una din personalităţile marcante, o referință a noncomformismului creativ și pedagogic românesc din anii `60-`80, identificată ca prima și singura mișcare de avangardă a artei plastice românești din perioada comunistă. Poate cea mai emblematică lucrare din expoziție este Demonul lui Maxwell, 1967-68 – foto mai sus. Titlul face referire directă la expresia omonimă din fizică, respectiv la personajul imaginar care încalcă principiul al II-lea al termodinamicii, cel care lasă doar anumite particule să migreze între două compartimente cu presiuni diferite, despărțite de un mic orificiu. La Bertalan, cele două compartimente sunt reprezentate de două cadre din lemn intersectate vertical în formă de cruce. Suprafețele lor plane astfel intersectate sunt înlocuite cu nenumărate fire subțiri paralele, legate de structura cadrului general văzut ca o cruce, de sus. Tridimensionalitatea structurii crează o iluzie optică a firelor aflate parcă în continuă mișcare, în funcție de poziția din care sunt ele privite, aidoma particulelor care migrează între cele două compartimente. Aidoma destinului lui Bertalan, în permanentă efervescență creatoare, neliniște biografică sau rezidență geografică. Celelalte lucrări expuse – reprezentări geometrice sau libere, fotografii ale unor elemente naturale detaliate sau din cadrul unor happeninguri, video etc – întregesc preocupările interdisciplinare ale unuia dintre cei mai originali artiști români ai secolului trecut. În prezenţa artistului, de ziua lui de naștere, vernisajul a fost prezentat de Ileana Pintilie şi Marcel Tolcea.

http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/