CIPRIAN CHIRILEANU : ALBRECHT DÜRER ŞI EPOCA LUI

vineri, 19 iulie 2013

ALBRECHT DÜRER ŞI EPOCA LUI

Luni, 18 iulie 2013 – Muzeul de Artă Timişoara şi Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti – a avut loc vernisajul expoziţiei Albrecht Dürer şi epoca lui. Grafică germană din secolele XV-XVI. Expoziţia conţine o selecţie de gravuri germane originale din secolele XV - XVI, 57 de planşe ale marelui artist german Albrecht Dürer şi 85 de gravuri, în dăltiţă sau xilogravură aparţinând altor gravori germani. Dintre aceştia, menţionăm pe maeştrii lui Dürer - Michael Wolgemuth şi Wilhelm Pleydenwurf, autorii xilogravurilor pentru Cronica de la Nüremberg, incunabul tipografic, de la 1493, ca şi alte planşe preţioase create de nume de referinţă ale gravurii germane renascentiste: Hans Burgkmair, Lucas Cranach cel Bătrân, Urs Graf, Georg Pencz, Virgil Solis. Cele mai multe lucrări fac parte din donaţia academicianului Gheorghe Oprescu (1881 – 1969), iar altele au aparţinut unor colecţionari pasionaţi ai gravurii germane, precum renumitul savant biolog Ion Cantacuzino, cunoscătorul arhitecturii moldoveneşti Gheorghe Balş, doctorul Mihai Ciucă, dar şi al scriitorului şi criticului de artă Oscar Walter Cisek. Printre capodopere se află cele mai timpurii gravuri ale lui Albrecht Dürer, Sfântul Ieronim (1496/97), Ispita leneşului (1498/1499), aparţinând primei perioade de activitate a artistului, care se încheie cu lucrarea Nemesis din 1501. O lucrare de referinţă este şi gravura Regele, gravură pentru cărţile de joc, gravată de artistul Israel van Meckenen, unul din cele mai bune exemplare aflate în colecţiile europene. Din colecţie fac parte şi exemplare care au ilustrat cărţi germane din secolele XV-XVI, cu atât mai valoaroase, cu cât circulaţia lor a devenit din ce în ce mai restrânsă. Gravura germană din secolele XV - XVI din Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti este una dintre cele mai importante colecţii de gravură originală din România.

Albrecht Dürer, una dintre personalitățile marcante ale istoriei artei, a dominat pictura și gravura timpului său influențat fiind de ideile Renașterii, Umanismului și ale Reformei. Preocupările sale constante erau îndreptate spre studiul naturii și interogarea propriului chip, regândind sistemul de proporții al canonului uman, precum și spre matematică, mecanică sau literatură.

Prezentarea de mai sus este extrasă din comunicatul de presă: Cătălina Macovei, curatorul expoziţiei - Eugen Costache, conservator - Marius Cornea, comisarul expoziţiei.