MAI 2009
Borderline – în căutarea unui nou model
Prin îndelungata ei experienţă curatorială, criticul de artă timişorean Ileana Pintilie a prezentat la Galeria Pygmalion, sub egida Centrului Cultural German, a Direcţiei pentru Cultură Timiş şi a Consiliului Local Timişoara, un nou proiect internaţional intitulat Borderline. Continuator şi de multe ori confundat cu Happening-ul anilor ’60 (ilustrat de creatori precum John Cage, Allan Kaprow, Jim Dine), dar consacrat deplin deceniului al şaptelea, Performance art-ul (Yves Klein, Joseph Beuys, Piero Manzoni, apoi Marina Abramovici) reprezintă ansamblul vizual aflat la graniţa dintre teatru, mimică, dans şi artă plastică, adesea cu apanaj şocant, aparent ilogic şi risc al hazardului ludic – o îmbinare pretenţioasă între subtilităţile spectacolului şi al trupulului uman în sine, şi rădăcinile conceptuale ale futurism-dadaism-suprarealism-ului. Lipsită de convenţional, uneori cu implicarea publicului confuz, mişcarea evidenţiază, în timp, un anumit catarsis al derulării acţiunii performante, cu „ingrediente” preluate din culturi arhaice şi stări psihice, universal amnezice.
Tematica „Borderline”-ului este explicată de criticul Ileana Pintilie, prin depresia comunităţilor învinse de stările tranzitorii şi paradoxale ale prezentului, de griul no man’s land-ului contemporan dintre estul şi vestul geopoliticului european. În psihologie, sindromul borderline, aşa-numitul „sindrom de graniţă”, denumeşte acele tulburări de personalitate individuală aflate între conştient şi nevroză („nu deţin control asupra mea”). În cadrul evenimentului s-au desfaşurat o serie de workshop-uri, performance art şi proiecţii semnate de Yuri Leiderman (Rusia) – cu argumentul geopoeziei sale, ca atitudine libertină şi pervertită al geopoliticului, dar care nu semnifică nimic – Sandra Johnston şi Alastair MacLennan (Irlanda de Nord), Barna Vetro, Levente Kozma, Nemere Kerezsi (Ungaria/Romania) şi Gustáv Ütö (România). Alături de ei, Richard Ashrowan (Scoţia), cu o expoziţie de fotografie şi film, Lament: imagini-module cu vegetaţie unduită de vânt şi curgerea unui râu cu turbioane line, în atmosfera stranie a pustietăţii unei frontiere de pământ sau de apă. Pe un fond muzical special ales, un grup compact de bule ce inevitabil intră în hora vârtejurilor, sau încercarea unei pene albe de a se elibera, prinsă fiind între firele ierburilor, estompează orizontul prin bocetul norilor şi tristeţea meditativă a ceţii scoţiene/engleze.
(Renaşterea Bănăţeană – supliment Paralela 45, 5 mai 2009)
Borderline – în căutarea unui nou model
Prin îndelungata ei experienţă curatorială, criticul de artă timişorean Ileana Pintilie a prezentat la Galeria Pygmalion, sub egida Centrului Cultural German, a Direcţiei pentru Cultură Timiş şi a Consiliului Local Timişoara, un nou proiect internaţional intitulat Borderline. Continuator şi de multe ori confundat cu Happening-ul anilor ’60 (ilustrat de creatori precum John Cage, Allan Kaprow, Jim Dine), dar consacrat deplin deceniului al şaptelea, Performance art-ul (Yves Klein, Joseph Beuys, Piero Manzoni, apoi Marina Abramovici) reprezintă ansamblul vizual aflat la graniţa dintre teatru, mimică, dans şi artă plastică, adesea cu apanaj şocant, aparent ilogic şi risc al hazardului ludic – o îmbinare pretenţioasă între subtilităţile spectacolului şi al trupulului uman în sine, şi rădăcinile conceptuale ale futurism-dadaism-suprarealism-ului. Lipsită de convenţional, uneori cu implicarea publicului confuz, mişcarea evidenţiază, în timp, un anumit catarsis al derulării acţiunii performante, cu „ingrediente” preluate din culturi arhaice şi stări psihice, universal amnezice.
Tematica „Borderline”-ului este explicată de criticul Ileana Pintilie, prin depresia comunităţilor învinse de stările tranzitorii şi paradoxale ale prezentului, de griul no man’s land-ului contemporan dintre estul şi vestul geopoliticului european. În psihologie, sindromul borderline, aşa-numitul „sindrom de graniţă”, denumeşte acele tulburări de personalitate individuală aflate între conştient şi nevroză („nu deţin control asupra mea”). În cadrul evenimentului s-au desfaşurat o serie de workshop-uri, performance art şi proiecţii semnate de Yuri Leiderman (Rusia) – cu argumentul geopoeziei sale, ca atitudine libertină şi pervertită al geopoliticului, dar care nu semnifică nimic – Sandra Johnston şi Alastair MacLennan (Irlanda de Nord), Barna Vetro, Levente Kozma, Nemere Kerezsi (Ungaria/Romania) şi Gustáv Ütö (România). Alături de ei, Richard Ashrowan (Scoţia), cu o expoziţie de fotografie şi film, Lament: imagini-module cu vegetaţie unduită de vânt şi curgerea unui râu cu turbioane line, în atmosfera stranie a pustietăţii unei frontiere de pământ sau de apă. Pe un fond muzical special ales, un grup compact de bule ce inevitabil intră în hora vârtejurilor, sau încercarea unei pene albe de a se elibera, prinsă fiind între firele ierburilor, estompează orizontul prin bocetul norilor şi tristeţea meditativă a ceţii scoţiene/engleze.
(Renaşterea Bănăţeană – supliment Paralela 45, 5 mai 2009)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu